31. Triple E

            31. Triple E

            „If you really want more, scream it out louder,/ If you're on the floor, bring out the fire,/ And light it up, take it up higher,/ Gonna push it to the limit, give it more..”

            Ciocolata era ca un energizant pentru mine. In ultimele zile mancam foarte multa ciocolata si foarte mult dulce. Eram din ce in ce mai hyper pe zi ce trecea. Acum, de dimineata, sistemul meu a fost pus in priza si conectat la iTunes. Vecinii, in momentul de fata ascultau More de la Usher iar pe mine nu ma deranja deloc faptul ca volum era aproape la maxim. Eram prea ocupata in camera mea sa sortez hainele care le purtam si care nu le mai purtam.

            Tocmai ce terminasem de sortat tricourile si am coborat jos pentru a mai lua o ciocolata. De data asta vroiam sa incerc ciocolata alba. Fara nicio ezitare, m-am ridicat pe varfuri din moment ce tineam dulciurile intr-un raft  mai inalt, si am colectat o ciocolata alba. Daca Ellie ar fi fost cu mine probabil ca deja nu mai aveam nicio ciocolata in casa.

            „Emma, daca o sa continui in ritmul asta nu o sa mai incapi in nicio haina!”

            Asta imi spuneam de fiecare data cand luam o gura de ciocolata. Eu imi spuneam, dar nu respectam. Credeam ca daca mancam ciocolata si ma zbenguiam pe melodiile mele aveam sa slabesc. Indreptandu-ma din nou spre etaj, am dat cu ochii de telefonul meu care suna.

            Am raspuns la apelul din partea lui Carter, iar cand si-a adus aminte ca tinea telefonul la ureche mi-a spus ca peste cateva zile avea sa fie premiera filmului in America si ca eu cu Tyler trebuie sa mergem mai devreme pentru cateva interviuri.

            Eu: Sigur! Nicio problemaa!

            Eram prea fericita. Ce naiba, era doar dimineata, dar nu ma puteam controla. Cred ca aia era prima convorbire dintre mine si Carter iar eu nu eram in starea de a-l sugruma.

            „Deci, daca tot umblam printre haine, ar trebui sa ma apuc de facut bagaje”

            Incercam sa imi aduc aminte cat timp a zis Carter ca voi sta in America, dar gandurile mi-au fost intrerupte cand telefonul meu a inceput sa sune din nou.

            Eu: Neata Elliee! Ce faci?

            Ellie: Faceam bine. Acum verific daca mai aud. Ce te-a apucat de dimineata sa asculti.. Usher?

            Eu: Pai, totul a inceput cu melodii de la Chris Brown, alea care imi aduc aminte de Zayn. Mi-e dor de el. Iar dupa am mancat ciocolata si am ajuns la Usher.

            Ellie: Deci dorul tau fata de Zayn se manifesta prin melodiile lui Chris si Usher..frumos.

            Eu: Da, cam asa ceva.

            M-am asezat pe covorul din camera mea, defapt pe bucatica de covor libera din moment ce in jurul meu erau numai haine.

            Eu: Totusi, cum de esti atat de matinala astazi?

            Ellie: M-a sunat Niall si mi-a spus ca mi-a luat un bilet la concertul lor din America.

            Eu: Deci cu pretextul asta pleci tu de la munca, ai?

            Ellie: Nu, nu chiar. I-am zis managerului meu ca o sa lucrez si la urmatoarea mea carte si a parut chiar incantata de ideea mea. Stii, e faza ca sunt intr-un loc nou, alaturi de persoana iubita si sunt sanse mari sa apara inspiratia.

            Eu: Si mai detaliat, cand ar trebui sa apara inspiratia?

            Ellie: La mine, fata de altii, inspiratia poate aparea chiar ORIUNDE. Am cel mai comod servici.

            Eu: Da, mai lauda-te mult. Eu maine seara plec in America la niste interviuri, peste cateva zile cred am premiera filmului si dupa vin inapoi in Londra. Tu cu cine te duci in America?

            Ellie: Pai, m-a sunat azi dimineata si Eleonor si mi-a spus ca Danielle nu poate veni acum in America pentru ca trebuie sa mearga la niste show-uri in iar din cauza asta merg numai eu cu ea. Poate..vii si tu cu noi?

            Eu: Nu prea cred. Adica, eu tot ma duc in America maine dar nu cred ca o sa am timp de intalniri. Probabil Carter o sa imi faca un ditamai programul de o sa intru cu totul in pat in fiecare seara..

            Ellie: Oh... Si unde o sa stai?

            Eu: Unde pot sta, Ellie? La hotel, normal!

            Ellie: Am o idee, nu pot pleca si eu cu tine maine in America? Astfel eu petrec mai mult timp cu Niall si El cu Lou..

            Eu: Uiti ceva, seriviciul tau. Managerul. Eleonor. Ce o sa zica?
            Ellie: Rezolv eu. Deal?

            Eu: Bine,fie, deal.

            Imediat dupa asta Ellie a si inchis convorbirea, probabil incepand sa dea telefoane si sa isi caute lucrurile pe care trebuia sa si le puna in bagaje. Blu a aparut in camera mea, incepand sa se aseze sa miroasa hainele care imi erau aruncate pe jos. M-am ridicat de pe jos, dandu-l afara din camera pentru a-mi putea continua curatenia.

            Peste doua ore, in camera mea nu mai era nicio haina pe covor iar jumatate din bagaje erau facute. Astfel, m-am trantit in patul meu luandu-mi si laptopul cu mine. L-am deschis pentru a-mi verifica twitter-ul si sa intru pe tumblr. Trebuia sa recunosc ca niciodata nu m-am oprit din a fi o fana Tumblr. Era o parte mult prea importanta din viata mea, ce naiba.

            Am vazut foarte multe tweet-uri de la fani care deabea asteptau premiera filmului iar unii se pare ca aveau de gand sa fie la interviurile la care eu cu Tyler mergeam.

            „Chiar majoritatea cred ca eu si Tyler suntem impreuna? Serios?! Daca eu sunt inactiva pe Twitter, Tyler, spune-mi ca ai clarificat tu situatia”.

            Intrand pe twitter-ul lui, tot ce am putut face a fost „sa ma dau cu capul de ecran”. Cu prima ocazie cand il vedeam pe Tyler aveam sa il strang de gat. Noi nu eram intr-o relatie, iar el dadea reply la intrebarea unui fan, si ii spunea ca sarut foarte bine.

            Eu: AI UITAT SA MENTIONEZI CA ASA ERA SCENARIUL!

            Ma uitam prin tweet-urile lui Tyler si din doua in doua secunde ma pomeneam tipand la faptul ca era un pervers de prima clasa, si dadea impresia ca eram impreuna. Nu spunea nimic personal, mai degraba zicea lucruri care erau relatate de film dar faza era ca nu specifica ca se referea la film!

            Eu: Emma, iesi de aici. Iesi de pe profilul lui de twitter. IESI!

            Nervoasa, am dat click pe „home” iar apoi am luat o bucatica de ciocolata alba. Odata incarcata pagina, nervii mei s-au topit din moment ce Zayn tocmai postase un tweet nou.

            „Everybody knows that my life would suck without you. Miss you x x”

           

            Ellie: Emma, ti-am zis vreodata cat de mult iti iubesc masina? Mai ales portbagajul ei incapator?

            Normal ca il iubea din moment ce ea avea mai multe bagaje decat mine si Eleonor la un loc. Fiinta aia avea sa stea maxim o saptamana in America, iar pentru asta isi lua jumatate din casa.

            Eleonor: Din curiozitate, ce naiba iei cu tine Ellie?

            Ellie: Pai, am hainele mele, machiajele, accesorii, aparatul foto plus camera de filmat, este prin geamantan si o jucarie din Irlanda, defapt doua si mai am si..

            Eu cu Eleonor ne uitam stupefiate la Ellie care enumera toata lucrurile care le lua cu ea in America. Pe majoritatea le lua degeaba, dar nu vroia sa ne asculte nici in ruptul capului. Eram doua fete care incercau sa puna in portbagaj bagajele lui Ellie. Am lasat ce era mai greu la urma din moment ce aseara am avut un instinc care spunea ca Ellie o sa ia cu ea tot apartamentul.

            Eleonor: Stai Emma, ca Ellie a luat si niste gustari. Astea le iau in fata si stau langa mine!

            Ellie: No way, sunt ale mele!

            Eu: Eleonor, nu te speria, Ellie nu imparte cu nimeni nimic.

            Ellie: Gresit, impart doar cu Niall si cu viitorul nostru copil.

            Eu & Eleonor: Esti insarcinata?!

            Ellie s-a uitat la noi schitand un zambet care s-a transformat mai mult in chitait.

            Ellie: Nu, ma refeream in viitor. Daca eram insarcinata erati primele care aflau.

            Eu: Ok, bine de stiut. Haideti, sa mergem ca de nu o sa intarziem.

            Ne-am urcat in masina iar Ellie a inceput sa manance dintr-un baton de ciocolata. Era imposibil sa nu ti se faca pofta asa ca i-am cerut si eu unul. Aceasta mi-a dat si mie si lui Eleonor cate un baton cu ciocolata, iar apoi a dat drumul la radio.

            Pana la aeroport am mancat aproape toate gustarile care le-a adus Ellie iar cand am ajuns acolo deabea daca am putut iesi din masina. O multime de fane s-au adunat la aeroport pentru a le oferi lui Ellie si Eleonor cadouri pentu baieti dar si pentru ele. Probabil ar fi primit si Zayn cadouri de la fane daca relatia noastra ar fi fost din nou oficiala. Ma ingrozea gandul la felul cum vor reactiona fanele cand vor afla ca eu si Zayn suntem din nou impreuna.

            Fan: Emma, te duci si tu in America sa il vezi pe Zayn?

            Eu: Aaa..

            Eleonor: Defapt, Emma se duce in America pentru interviuri si pentru premiera unui film. Nimic personal.

            I-am zambit fanei dar si lui Eleonor (in semn de multumire) iar dupa m-am dat mai in spate pentru a le lasa pe cele doua sa vorbeasca cu fanele. Imi era dor de Zayn si da, deabea asteptam sa il vad dar de cand plecase in America nu prea discutasem despre acea cearta si..nu stiam cum sa reactionez in preajma lui. De aceea nu ii trimisesem niciun mesaj sau altceva. Nu stiam ce sa ii spun. In schimb, tot ceea ce stiam era ca imi era un dor de el cum nu mi-a mai fost niciodata de altcineva.

            Am cautat in geanta mea dupa telefon si am vazut un mesaj de la Carter in care imi dadea detaliile despre hotelul unde v-oi sta si interviurile la care voi merge astazi impreuna cu Tyler,care, se pare ca era deja acolo.

            „Bine ca nu a fost obligatoriu sa merg cu el..”

            Ellie: Haideti triple E (EEE), ne asteapta un zbor spre New York!

            Eleonor: Triple E?

            Eu: Ce ti-a venit?

            Ellie: Pai.. suntem Eleonor, Ellie si Emma..E triple E. La fel cum e si BBB de la Bradford bad boy.

            Eu: Logica e logica.

            Eleonor si Ellie au ras iar apoi am urcat toate trei in avionul ce avea ca destinatie New Yorkul. Dat fiind faptul ca eu cand ajungeam acolo aveam sa fiu luata pe sus de niste bodyguarzi ce aveau sa ma duca la primul meu interviu pentru filmul care avea sa isi aibe premiera in cateva zile, am dormit pe tot parcursul zborului.

            Cum m-am asteptat, cand am iesit din avion in New York un alt grup de fane le asteptau pe Ellie si Eleonor iar eu am fost colectata de catre doi bodyguarzi. I-am intrebat ce se v-a intampla cu bagajele mele iar ei mi-au spus ca vor fi duse in camera de hotel ce imi era rezervata.

            Cei doi m-au condus la masina de culoare neagra, iar apoi ne-am indreptat spre locul in care aveam sa imi tin interviul. Peste cateva minute de mers cu masina am ajuns in fata unei cladiri gigantice, iar peretii erau alcatuiti numai din sticla. Era superb.

            Impreuna cu aceeasi bodyguarzi am intrat inauntru iar nu peste mult timp am dat cu ochii de Carter, Tyler si Jenny.

            Jenny: Emma! De cand nu te-am mai vazut!

            Eu: Jenny! Mi-a fost dor de tine!

            Ne-am imbratisat iar apoi ne-am pomenit despartite de Carter care i-a spus lui Jenny sa ma pregateasca pentru interviu. Aceasta l-a aprobat, si i-a spus ca nu trebuia sa imi faca prea multe ci doar sa imi aranjeze putin parul si sa imi dea buzele cu putin gloss.

            In camera in care am intrat cu Jenny pentru a ma aranja, erau platouri cu mancare speicific americana. Pareau apetisante, dar am ales un baton simplu cu ciocolata. Oficial, ma simteam ca si Ellie. O zi intreaga mancasem numai ciocolata si asta nu era un semn bun pentru organismul meu.

            Jenny: Gata, esti perfecta pentru interviu.

            I-am multumit lui Jenny iar imediat dupa asta l-am auzit pe Carter strigandu-ma. Iesind din camera l-am vazut pe el si pe Tyler stand de vorba. In momentul in care l-am vazut pe Tyler mi-am adus aminte de tweet-urile lui si imi venea sa il sugrum, nu alta.

            Carter: Deci, nu oferiti niciun spoiler despre film, incercati sa va rezumati detaliile doar in privinta a ceea ce a fost prezentat in trailer.

            Eu: Si daca ni se adreseaza intrebari personale?

            Carter s-a incruntat la mine, de parca nu ar fi fost logic raspunsul acelei intrebari.

            Carter: Raspunzi la ele, ca doar nu te-au chemat aici doar pentru film. Acum, mergeti pe acea canapea. Totul incepe in 5 minute.

            Inainte de a ma indrepta cu Tyler spre canapeaua care ne-a aratat-o Carter mi-am terminat batonul de ciocolata care il incepusem cand eram in camera cu Jenny. Cand am luat ultima gura din acesta deja aveam un sentiment ciudat, semn ca mancasem mult prea mult dulce. Era normal sa apara si sentimentul asta din moment ce de cateva zile mancam numai ciocolata si nu altceva.

            Interviatoarea: Hello guys, ma bucur ca ati ajuns in New York. Eu sunt Claire Sean iar astazi voi fi nevoita sa va atac cu intrebarile fanilor.

            Claire a ras putin si puteam observa ca era emotionata. Pariam pe toate dulciurile care le mancasem in aeroport ca era incepatoare!

            Tyler: Si noi ne bucuram sa vedem ca multi asteapta cu nerabdare ca filmul sa fie lansat.

            Eu: Speram sa fie pe placerea tuturor.

            Claire: Tyler, spune-mi, personajul Chad, cel pe care il joci tu, ti se relateaza in viata reala?
            Tyler: Ce pot spune.. in mare parte da. Eu si Chad impartim simtul umorului si ceva din perversitate. Cat despre fizic, ce pot spune, impartim totul.

            Claire a ras din nou, iar de data asta puteam observa cum i se colorasera putin obrajii. La camera eram sigura ca nu avea sa se observe din cauza fondului de ten,dar daca erai in fata ei se putea vedea destul de usor. Cred ca si Tyler a observat pentru ca s-a foit putin pe canapea langa mine.

            Claire: Dar la tine, Emma? Se aseamana?

            Eu: Eu si Stephanie, personajul pe care il interpretez, impartim o multime de lucruri. Totusi, un singur lucru ne difera. Stephanie stie sa inoate, pe cand eu ma duc la fund imediat.

            Tyler: Exact. Emma nu stie sa inoate si ii este mult prea frica sa invete. Toata echipa a incercat sa o invete, dar nimeni nu a reusit.

            Claire: Ei bine, fiecare are micile lui temeri in viata.

            Claire si-a dat parul blond intr-o parte, expunandu-si gatul. Imi venea sa mor de ras, pentru ca ea incerca sa flirteze cu Tyler intr-un interviu. Avea noroc ca nu era live, dar totusi. Mi-a scapat un ras usor dar acesta a fost astupat imediat din moment ce  simteam cum mi se facea rau. Blonda din fata mea a luat de pe o masuta niste foi, si ne-a zis ca mai departe avea sa ne puna cateva intrebari adresate de fani.

            Claire: Madison a intrebat: Daca aceasta ar fi ultima voastra zi din viata, ce ati face?

            Tyler: Daca aceasta ar fi ultima zi din viata mea, probabil mi-as cere scuze fata de sora mea pentru ca ne-am certat putin inainte de a pleca si oh, as merge la un concert The Wanted cu persoana iubita.

            Claire: Tyler Hauston, fan The Wanted. Asta pun pariu ca nu stia nimeni. Dar tu, Emma,ce ai face?

            Eu: Erm.. probabil as petrece intreaga zi cu cineva special.

            Am zambit, iar apoi am realizat ce am zis. Imi venea sa imi dau palme din moment ce realizam ca zambetul lui Claire era cu subinteles pentru urmatoarea ei intrebare.

            Claire: Persoane iubite, persoane speciale.. Asta ma duce la o alta intrebare, tot din partea unei fane. Allison a intrebat: Voi doi formati un cuplu?

            Eu: Nu, nu suntem un cuplu in viata reala.

            Atitudinea lui Claire s-a mai improspatat putin, iar apoi a citit urmatoarea intrebare care era relatata filmului. Incepea sa faca un mixaj intre intrebarile ei si intrebarile fanilor. La un moment dat ma intrebam cat mai aveam din interviu din moment ce ma simteam din ce in ce mai rau. Ma durea burta si simteam cum mi se facea rau de la ulimul baton de ciocoalta. Nu era prima data cand aveam dureri din astea, dar cand eram mica durerile de genul asta erau prezente mai tot timpul din moment ce mancam dulce la greu. Fara sa imi dau seama m-am lasat purtata de ganduri, iar la un moment dat am simtit un ghiont micut din partea lui Tyler.

            Claire: Emma?

            Eu: Da?

            Claire: Ai prieten?

            Eu: Aah, umm..

            Ma chinuiam sa scot un cuvant dar in urmatoarea secunda am simtit cum imi vine in totalitate greata si m-am ridicat instantaneu de pe canapea, fugind spre baie. I-am speriat pe toti din platou din moment ce au fugit dupa mine sa vada ce mi s-a intamplat. S-au speriat si mai tare cand au vazut ca vomitam tot ceea ce mancasem iar dupa ce am iesit din baie Carter m-a intrebat daca vreau sa continui interviul sau a merg la un medic.

            Eu: Nu, e in regula. E din cauza ca am mancat prea mult dulce in ultima perioada. Parca nu ai sti cum sunt femeile intr-o perioada a lunii. Am nevoie doar de cateva minute sa imi revin iar apoi putem continua.

            Pentru prima oara, Carter mi-a zambit compatimitor  si m-a mangaiat pe fata. Acesta mi-a oferit si zece minute pentru a-mi reveni, iar dupa asta am refacut interviul. 

30. Believe

30. Believe

            Intrand in apartament am aruncat cheile de la masina pe masuta din fata canapelei din living. Imediat ce zgomotul provocat de chei s-a facut auzit, mi-am dat seama ca nu eram sigur in apartament din moment ce cateva sunete de pasi au aparut.

            Usa dinspre living a fost deschisa iar inauntru a intrat, cum ma asteptam, Liam. Se parea ca inca nu plecase din apartamentul meu din moment ce astepta sa ii dau marele raspuns.

            Liam: Deci, cum a fost?

            L-am fulgerat cu privirea fara sa imi dau seama, dar nu era vina lui ca planurile mele au fost date peste cap si ca eu eram nervos. Mi-am dus degetele printre firele de par, acesta fiind un gest din cauza nervilor si a supararii care mocneau in mine. Imediat dupa asta m-a asezat pe canapea, inca privindu-l pe Liam in ochi. Nici nu stiam cum sa ma calmez, pentru ca in momentul ala tot ceea ce vroiam sa fac e sa ma duc acasa la Harry.

            Liam: Asta nu e o privire fericita. A refuzat?

            Zayn: Nici macar nu am ajuns la munte, d-apai pana acolo.

            Liam: Cum adica? Ce s-a intamplat? Totul parea perfect.

            Zayn: Da! Parea..

            Am bagat mana in buzunarul jachetei, am scos cutiuta mica de culoare albastru inchis, am deschis-o iar apoi am asezat-o langa cheile de la masina. In timp ce ma uitam la inelul care ar fi trebuit sa i-l ofer Emmei in seara asta, inspiram si expiram adanc pentru a ma calma putin , dar la naiba ca nu mergea. Tot ceea ce aveam eu nevoie in acel moment era tigara pe care nu o aveam din moment ce ii promisesem Emmei ca nu voi mai fuma.

            Liam: Zayn, ce s-a intamplat?

            Zayn: Inainte de a ajunge la munte, am vazut-o cum se uita foarte insistent asupra telefonului ei. Am intrebat-o ce s-a intamplat si mi-a zis ca nimic. Nu am crezut-o pentru ca nu era pentru prima oara cand imi zicea acelasi lucru. Insistenta mea a facut-o sa imi zica ce s-a intamplat si ma gandesc ca poate era mai bine daca nu imi zicea.

            Liam: Ce vrei sa zici? Ce ti-a spus?

            Zayn: Mi-a zis ca Harry a sarutat-o de doua ori si ca el i-a spus ca are sentimente fata de ea.

            Spusesem asta dintr-o rasuflare iar deodata am simtit nevoia sa cotrobaiesc in frigider dupa ceva de baut. M-am ridicat de pe canapea, indreptandu-ma spre bucatarie. Din frigider am scos doar o doza de cola din moment ce nu aveam nimic alcool in casa. Fara sa imi dau seama, imi manifestam nervii asupra dozei de cola care incepea sa capete cateva franturi din cauza stransorilor mele.

            Liam: Si? Asta te-a impiedicat sa iti continui surpriza? Nu e ca si cum ea ar avea sentimente fata de Harry.

            Zayn: Daca nu ii raspundea la saruturi mai ziceam si eu. Liam, uita-te putin la mine. De cat timp ma cunosti tu nu cred ca m-ai vazut in halul asta. Dar pentru mine e un soc mai mare din moment ce niciodata in viata mea nu am ajuns sa am sentimentul asta in mine. Ma simt..ma simt... devastat si tot ceea ce am in cap e sa ma duc la Harry sa..nu stiu..tot ce vreau in momentul de fata e sa dispara!

            Cateva picaturi de cola s-au prelins pe doza si cateva pe degetele mele din moment ce eu chiar strangeam acea doza in mana. M-am uitat cu dispret la ea si am aruncat-o la gunoi.

            Liam: Si pentru mine e un soc sa te vad asa. Ce ai de gand sa faci? Harry totusi e o parte importanta din viata ta. Sunteti ca fratii unul pentru celalalt.       

            Zayn: Frati? Daca el se gandea la lucrul asta nu facea ceea ce a facut! Nu intra in relatia mea si a Emmei!

            Liam: Dar Zayn! Stii prea bine ca nu noi alegem persoanele de care ne indragostim..

            Zayn: Da! Dar noi ne alegem actiunile! Iar ceea ce a facut Harry nu e ceea ce ar face un frate sau un prieten adevarat. Stie cat de mult tin la ea, stie cat de mult mi-am dorit sa am parte de o a doua sansa, stie toate astea! Nu inteleg cum a putut sa imi faca asa ceva!

            Efectiv, tipam de simteam ca o sa imi iasa plamanii din piept. Stiam ca daca voi continua asa vor aparea cat de curand vecinii la usa mea dar nu imi pasa.  

            Zayn: Apreciez faptul ca Emma mi-a zis despre ceea ce s-a intamplat si apreciez sinceritatea ei dar ceea ce ma deranjeaza e motivul ca nu a fost numai un sarut, ci doua, iar eu nu am stiut nici macar de primul. Ma gandesc ca daca nu avea loc si cel de-al doilea, adica daca Harry nu ar fi insistat asupra ei, poate nici macar nu stiam de acel sarut.

            Liam: Si daca intre Harry si Emma nu se intampla nimic, ce rost ar fi avut sa fi stiut de acel sarut? Daca Emma ti-a zis de ceea ce s-a intamplat intre ea si Harry cred ca ii pare rau si iti este fidela. Pentru ca la fel de bine putea tine pentru ea, iar toate astea ramaneau un secret intre ea si Harry. Si stii prea bine ca secretele afecteaza cel mai mult o relatie. Eu zic ca trebuie sa te gandesti mai bine inainte de a da vina pe cineva. Nu e vina Emmei de ceea ce s-a intamplat. Pe cine ar trebui a dai vina este Harry, pentru ca ai dreptate in ceea ce ai zis. Nu noi alegem de cine ne indragostim, dar noi alegem cum sa ne comportam cu acea persoana. Plus ca pun pariu ca in seara asta te-ai purtat ca un nesimtit cu Emma, de i-ai dat impresia ca nu mai ai ochi sa o vezi.

            Am oftat, iar apoi am incuviintat din cap din moment ce avea dreptate. Imediat ce eu si Emma am terminat de vorbit, am si dus-o acasa iar cand a iesit din masina cred ca mai avea putin si plangea. Ea cel putin se putea exterioriza, dar lacrimiele mele preferau sa se manifeste in interiorul meu. Ceea ce simteam acum, era ceva nou. Nu simtisem niciodata asa ceva, o durere in piept si acea ingrijorare care se manifesta ciudat asupra mea. Combinatia dintre nervii care ii aveam si acele sentimente faceau din mine un dezastru total. Inauntru simteam ca eram o alta persoana, o persoana complet noua de care eu nu aveam niciun habar ca ma transformasem.

            In minte mi-au venit cuvintele care le-am zis in seara asta la cina cu parintii Emmei, ea si Ellie cu Niall. Avusesem atata dreptate cand am zis ca ea m-a schimbat. Era pentru prima oara cand aveam parte de acele sentimente iar singurele lucruri le care ma faceau sa ma gandesc era cat de mult tineam la ea. Gelozia prelua controlul asupra mea iar asta ma deranja putin.

            Zayn: Da, ai dreptate. Am fost un nemernic de prima clasa. In momentul de fata ma simt prost pentru ca am facut-o sa creada unele lucruri, dar atunci tot ceea ce vroiam era ca si ea sa simta putin din ceea ce simteam eu. Vroiam sa aiba putin parte de sentimentele care se manifestau asupra mea. Nu stiu de ce, dar pur si simplu asta era ceea ce vroiam.

            Liam: Esti nebun! Cum ai putut face asa ceva? Defapt,nu esti nebun. Esti un idiot de prima clasa. Mai idiot decat a fost Harry. Ti-am zis, si iti voi mai zice. NU Emma este cea care trebuie sa iti manifesti sentimentele astea. Inteleg, esti gelos, vrei sa stii si sa simti ca esti singurul pentru ea. Dar incearca sa privesti din partea ei. Gandeste-te cat de prost se simtea cand vorbea cu tine si isi aducea aminte de acele saruturi. Ceea ce ai facut tu, reactia ta, nu a facut decat sa o devasteze complet.

            Liam a facut o pauza pentru a-si trage un scaun, iar dupa m-am asezat si eu pe unul.

            Liam: O iubesti, nu?

            Zayn: Da.

            Liam: Atunci priveste asta ca pe un mic obstacol in relatia asta. Vezi cat de mult tineti unul la altul, iar asta te va face sa realizezi foarte multe lucruri.

            Liam s-a ridicat deodata de la masa, indreptandu-se spre iesirea din living. Nu peste mult timp a intrat inapoi in bucatarie, tinand in mana cutiuta care avea inelul pentru Emma. L-a asezat pe masa, in fata mea, astfel incat sa am il pot privi foarte bine.

            Liam: Adu-ti aminte de ceea ce ai simtit in momentul in care ai vrut sa cumpareri asta. Adu-ti aminte de ceea ce ai simtit cand l-ai cumparat. Amintirile tale cu ea. Momentele dintre tine si Emma care stii ca nu vei putea sa le uiti vreodata. Astea conteaza, Zayn. Ele arata sentimentele voastre adevarate.

            Mi-am incrucisat mainile, lasandu-mi corpul sprijinit de spatarul scaunului de bucatarie.

            Zayn: Si ce ar trebui sa fac? Pentru ca Harry sigur nu va iesi din mainile mele fara macar un pumn.

            Liam: Sper sa fie unul usor pentru ca sa poata fi acoperit de machiaje. Si sincer,nu stiu ce ar trebui sa faci. Oricum, trebuie sa faci ceva ori in seara asta ori maine dimineata pentru ca stii prea bine ca plecam in America, din nou.

            Zayn: La naiba. Iarasi plecam in America. De fiecare data cand plecam in America se intampla ceva intre mine si Emma.

            Liam: Si eu care speram ca lucrul asta sa se schimba odata cu a doua sansa.

            Zayn: Si eu speram asta.

            Liam s-a ridicat de la masa, iar apoi mi-a zis ca nu mai putea sta din moment ce trebuia sa se odihneasca pentru zborul de maine. Cel putin el avea sa doarma pentru ca eu, cel mai probabil, aveam sa fac ture de la pat la geam sau la balcon pentru a ma gandi la ce aveam de facut.

            Aveam prea putin timp la dispozitie pentru a ma gandi la ceea ce trebuia sa fac. Era foarte greu pentru mine deoarece trebuia sa ma asigur ca iau decizia corecta. Intr-un final, satul de atata plimbat de la pat la balcon, am decis sa imi iau un scaun pe care l-am asezat pe balcon. Priveam cerul senin, iar apoi o adiere usoara mi-a traversat tot corpul. Incepea sa se simta venirea toamnei, iar incetul cu incetul se apropia si iarna. Lucrul acesta oferea aerului mirosul specific frigului. Fara sa imi dau seama, gandul m-a purtat la iarna in care am cunoscut-o pe Emma, de felul in care avusesem grija de ea pentru un weekend intreg, de relatia ei cu Eddie si felul in care am avut primul nostru sarut.

            Toate astea mi-au facut corpul sa tresara, dar nu din cauza vantului sau a frigului. Din nou, amintirile cu Emma imi ofereau sentimente unice, sentimente de care numai ea reusea sa ma faca sa le simt.

            x: Baieti, in zece minute trebuie sa fim in avion, asa ca sa mergem.

            Eram in aeroport, impreuna cu Louis, Harry, Niall si Liam. Aeroportul era din ce in ce mai aglomerat si cu toate ca ne indreptam spre intrarea in avion inca puteam auzi strigatele fanelor.

            Nu, nu apucasem sa vorbesc ceva cu Emma din moment ce nu stiam ce e in capul meu. Normal ca prima reactie care am avut-o cand l-am vazut pe Harry a fost sa ma reped la el dar am fost amandoi opriti de catre bodyguarzi din moment ce nu numai eu am fost cel suparat. Se parea ca si Harry „avea motivele lui”.

            Mi-am scos telefonul din buzunar iar apoi m-am oprit din mers.

            „Emma, scuze, sunt o fire egoista. Iar cand este vorba de tine sunt cea mai egoista persoana de pe planeta. Stii ce fel de persoana sunt eu, si stii ca nu te-as acuza niciodata de ceva ce nu ai facut. Nu e vina ta, si imi pare rau ca te-am facut sa te simti atat de prost ieri. Am fost un idiot.”

            Am recitit mesajul de inca cateva ori, iar apoi am facut un pas mic inainte. Pret de cateva minute am stat locului, asteptand un raspuns de la Emma, dar intr-un final m-am gasit intrand in avion, asezandu-ma la locul meu de langa Niall. Am aruncat o ultima privire asupra Londrei dupa ce am decolat, iar apoi mi-am acoperit fata cu sapca mea, pentru a ma putea gandi in liniste si pace la ceea ce lasam in urma. 

29. Clear your mind

            29. Clear your mind

            Laurel: Jamie, nu mai manaca atatea bomboane. Iti strici foamea.

            Ca de obicei, mama se agita in legatura cu orice. Imi aducea aminte de bunica, care e si ea la fel. Defapt, se intelege de ce mama se strofoca chiar si pentru o cina banala. In seara asta m-a surprins cu faptul ca a gatit pui cu rozmarin, rosii si masline negre. Pentru ca nu sunt genul care se guste mancarurile noi, i-am spus mamei ca nu stiu daca voi manca ceea ce a pregatit ea. Mi se parea ciudat, cumva apetisant si eram curioasa sa gust.        

            Pe langa acel pui cu rozmarin, la meniu s-a mai adaugat si lasagna, cartofi natur cu marar si la desert iubitul tiramisu facut de mine si Ellie. Desertul se afla deja pe lista mea si a ei pentru cina, asa ca eram pregatite de gatit.

            Tot trecand pe langa Jamie, fratele meu mai mic, si vazand cum lua cate o bomboana pe ascuns fara sa il vada mama, mi-am amintit de copilaria mea. De toate prostiile mele. De toate idioteniile care le-am facut. Totusi, ceva mi-a facut ochiul sa sclipeasca. Jamie se uita intens la o poza de pe iPad-ul mamei.

            Lasand platoul cu lasagna pe masa, m-am indreptat spre Jamie sa vad la ce se uita. Acesta si-a ridicat privirea din iPad, mi-a zambit in timp ce  arunca iPad-ul in celalalt colt al canapelei iar apoi mi-a facut semn sa ma duc la usa din moment ce bocanea cineva.

            Am ridicat din spranceana, iar apoi am facut stanga imprejur.

            Ellie: Oh la naiba. Cat e ceasul? Nu-mi zi ca au ajuns. Doamne, de ce sunt asa agitata? Ma simt de parca as fi la prima intalnire cu el.

            Eu: Ellie, Jamie are niste bomboane, cred ca ai nevoie de una. Esti casatorita cu el. De ce mai ai emotiile alea?

            Ellie: Tot timpul o sa am emotiile astea Emma.

            Si-a tras putin rochia de culoare verde in care se schimbase, iar apoi si-a dat un carliont dupa ureche. Era frumoasa. Tragand aer in piept, am deschis usa, lasandu-i pe Niall si Zayn sa poata intra in casa.

            Dupa cateva imbratisari, plus multumiri din partea mamei pentru buchetul de flori pe care l-au cumparat baietii, ne-am asezat la masa. Desigur, mama a avut intentia sa se tot ridice de langa noi pentru a se asigura ca totul e in regula si ca fiecare are tot ceea ce isi doreste dar tata a calmat-o.

            Zayn se afla in dreapta mea, iar in stanga se afla Jamie. Niall si Ellie stateau unul langa altul, iar eu ii priveam visatoare din moment ce erau exact in fata mea. Eram bucuroasa pe faptul ca visul lui Ellie devenise realitate. Inelele care semnificau juramantul lor etern se aflau la locul lor iar apoi am observat cu amandoi aruncau priviri pe furis la ele. Erau atat de scumpi. De asemenea, am observat ca erau momente in care privirile acestora li se intersectau iar imediat obrajii li se colorau. Nici nu ziceai ca sunt casatoriti. Aveam impresia ca Niall si Ellie inca erau in acea perioada in care deabea se cunosteau, iar fiecare lucru era nou pentu ei.

            Zayn: Emma, sper sa nu se supere mama ta, dar eu nu pot manca lasagna.. adica..stii..

            Eu: Oo, da. Scuze, e in regula. Nu cred ca se va supara.

            Am vazut cu coada ochiului cum tata se uita insistent la mine si la Zayn, iar asta m-a facut sa ma simt putin ciudat. Tata era singurul dintre toti care nu era de acord cu faptul ca eu si Zayn eram din nou impreuna. Poate latura lui paterna intra in actiune si vroia sa fie foarte protectiv asupra singurei lui fiice, dar vroiam sa aiba incredere in deciziile pe care le luam si doream sa mi le respecte la fel cum facea mama.

            Laurel: Niall, Zayn, cum merg inregistrarile? E totul bine?

            Niall: Este bine. E obositor si ne ocupa foarte mult timp, dar rezistam. Incercam sa ne facem timp liber si pentru prioritatile noastre personale.

            Acesta a prins-o pe Ellie de mana iar obrajii ei s-au mai colorat putin in timp ce ochii ei practic radiau de emotie.

            „Si eu care credeam ca in clipa in care Ellie se va marita se va si maturiza. Aha, sigur”

            Zayn: De asemenea, in ultimul timp managerul nostru a devenit mult mai intelegator si da mai multa atentie la faptul ca avem o viata personala si ne respecta deciziile care se rezuma acesteia.

            Mama le-a zambit amandurora, iar apoi s-a intins pentru a-si mai lua o portie de pui cu rozmarin si toate cele. Trebuia sa recunosc ca nu era chiar atat de rau. Ba chiar era apetisant.

            Raul (tatal Emmei): Daca tot vorbim de deciziile din viata voastra personala, as dori o amanuntire cu privire la relatia ta cu fiica mea.

            Nu stiam daca a spus asta special ca sa ne intepe pe amandoi, sau a fost pentru a-si da seama ce este in capul nostru. Oricare era motivul, tot imi venea sa ma ridic de la masa si sa ies afara din moment ce ca de obicei reusea sa strice ceva perfect. Eu cu tatal meu avem foarte multe neintelegeri iar singurele motive pentru care il accept sunt mama si Jamie.

            Laurel: Raul, nu cred ca e momentul po-...

            Zayn: Desigur. Inteleg perfect motivul pentru care sunteti atat de protectiv asupra Emmei. Trecutul nostru nu este unul perfect, dar perfectiunea nu este posibila din cate stiu si din cate mi s-a spus. O relatie perfecta este o relatie falsa si eu nu doresc sa am parte de o astfel de relatie cu fiica dumneavoastra din moment ce in fiecare zi realizez ca sentimentele mele pentru ea sunt reale.

            Tata s-a oprit de mancat, la fel ca si ceilalti de altfel (inafara de Jamie) iar privirile erau indreptate asupra mea si Zayn.

            Zayn: Emma este persoana care a reusit sa ma schimbe, iar acest lucru nu l-am zis eu, ci prietenii mei. De la persoana care era prea nesigura pentru a-si exprima parerea si de la zidul de care trebuia sa treci pentru a ajunge la adevaratul „eu”, ea m-a transformat in ceea ce sunt azi. Este o persoana deosebita, si ma bucura nespus de mult faptul ca mi-a acordat o a doua sansa pe care nu vreau sa o irosesc.

            Inca cantarind vorbele lui Zayn, tata si-a luat in mana paharul cu vin din care a luat luat o gurita mica. Eram cuprinsa de emotii din cauza a ceea ce a spus el, iar sentimentul de a ma ridica de la masa disparuse din moment ce picioarele erau lipsite de putere.

            Jamie: Mami, vreau tiramisu..           

            Laurel: Sigur, pui. Acum il aduc din moment ce toti am terminat.

            Oficial, adaugasem pe lista de cumparaturi cea mai mare jucarie posibila pentru Jamie din moment ce a reusit sa alunge acea atmosfera care ne inconjura.

            Ma gandeam daca discursul pe care il tinuse Zayn a fost scris pe o foaie care acum se afla undeva mototolita langa un cos de gunoi (rateu). Imi imaginam o foaie plina de taieturi si mazgalituri din moment ce stiam cat de greu era sa iti scrii sentimentele pe o foaie plus ca..

            Laurel: Chiar sunt curioasa cum este acest tiramisu. E pentru prima oara cand mananc tiramisu facut de Ellie si Emma.

            Mama Emmei mi-a intrerupt sirul gandurilor cu vorbele ei, dar imediat m-am simtit atrasa de prajitura care arata extrem de apetisant.

            Ellie: Oh, crede-ma, Laurel, o sa mai vrei.

            Laurel mi-a zambit, iar apoi am luat fiecare din tiramisul pregatit de mine si Emma.

            Priveam cuplul din fata mea si eram mandru de prietenul meu. Eram mandru de asemenea si de faptul ca a dat peste o fata ca ea, care sa il completeze.

            La randul meu, eram fericit alaturi de Ellie care reusea sa ma uimeasca in fiecare zi. Fara sa isi dea seama, prin micile ei miscari tandre, fine si controlate, ma faceau sa realizez cat de mult o iubeam.

            Personalitatea ei era uimitoare. Intelegatoare, calma si cu o inima buna. Faptul ca eram ca doua picaturi de apa ne facea relatia speciala. Noi eram cei mai buni prieteni, frati, dar cel mai importat lucru, noi eram casatoriti unul cu altul.

            Ellie: Niall, se face tarziu, putem pleca?

            Niall: Sigur. Sper ca esti dispusa la o plimbare din moment ce am venit cu Zayn iar el pare ca are de gand sa mai stea.

            Ellie: Deabea astept.

            Zambetul ei m-a fermecat, iar intr-o fractiune de secunda m-am pomenit in fata usii de la intrare, asteptand-o. Cum era de asteptat, Zayn a decis ca va mai sta putin la Emma, iar dupa vor iesi impreuna in oras. Stiam ca o bulina verde tocmai a fost adaugata pentru el pe lista parintilor Emmei iar asta era un lucru exceptional pentru Zayn.

            Ellie: Niall James Horan, de ce ai fost atat de tacut pe tot parcursul cinei?

            Am zambit la auzul numelui meu intreg. Mana ei stanga era acum plasata pe soldul ei, incercand sa adopte o pozitie serioasa iar mana stanga o strangea pe a mea.

            Niall: Eram prea fascinat de ceea ce se intampla in jurul meu.

            Ellie a oftat si cunosteam acel oftat. Erau mai multe sentimente amestecate. In acel moment era visatoare, bucuroasa, mandra si se simtea implinita.

            Ellie: Stiu, si eu am fost fascinata. Zayn si Emma sunt...ei bine, fraza asta trebuia sa fie numai intre mine si ea, dar ce naiba. Lor li se potriveste mai bine. Cand spui Zayn, vine si Emma la pachet, fie ca vrei, fie ca nu vrei. Si vice-versa.

            Niall: Ai renuntat la fraza „suntem la pachet”?

            Un zambet bland i s-a asternut pe fata, iar apoi am observat cum privea in gol; era clar, nu se concentra pe unde mergea. Mintea ii era in alta parte.

            Ellie: Nu am renuntat. Consider ca eu cu Emma v-om fi tot timpul „la pachet”. Dar „pachetul” ei cu Zayn este mai special.

            Niall: Si... noi... „suntem la pachet”?

            Ellie: Mai intrebi? Deja te-ai pricopsit cu mine pe cap. Imi pare rau daca ti-ai dat seama deabea acum.

            Ellie s-a intors spre mine, fluturand mana pe care i se afla verigheta. Zambea cu buzele pana la urechi, ochii ei radiind de fericire. Nu am putut rezista dragalaseniei ei, iar m-am pomenint oprit din drum pentru a fi rasfatat cu un sarut finut din partea ei.

            Niall: Stii de ce am mai fost fermecat?

            Ochii ei ma strapungeau, asteaptand raspunsul pe care aveam sa il fac scurt si la obiect.

            Niall: Ellie Horan, ea.

            Mi-am apropiat buzele de ale ei, iar imediat acestea s-au atins unele de altele, imi puteam da seama a tot ceea ce ne doream amandoi era sa fi fost deja acasa.

            Tocmai ce stransesem masa impreuna cu mama iar cand am intrat in sufragerie l-am vazut pe Zayn vorbind cu Jamie. Nu aveam nicio idee unde se afla tata si nici nu ma interesa. Stateam in pragul usii de la sufragerie, uitandu-ma in continuare la Zayn si Jamie iar imediat dupa asta am simtit ca eram mangaiata pe spate.

            Laurel: Ma bucur foarte mult ca am ocazia sa va mai vad impreuna. Sunt mandra de tine, Emma.

            Eu: Oh, mama... multumesc!

            Si eu, la randul meu eram fericita ca am reusit sa o fac atat pe mama, cat si pe tata probabil mandri de singura lor fiica.

            Laurel: Sper ca tu si Zayn sa aveti in continuare aceeasi relatie.

            Mama si-a pus mainile pe obrajii mei, ochii ei mangaindu-mi sufletul.

            Laurel: Si sper ca povestea vietii tale sa fie mult mai fascinanta decat a mea. Dar, tine minte Emma, o astfel de poveste se realizeaza numai pe baza increderii si cel mai important dintre toate, fara secrete. Pentru ca secretele sunt cele care defapt distrug relatiile. Eu stiu prea bine asta, din moment ce am trait-o pe pielea mea.

            Am oftat, vorbele mamei ajungandu-mi la suflet. Vorbea cu atata dragoste si speranta, incat ma facea sa ma simt si prost, dar si fericita in acelasi timp. Ne-am imbratisat, iar apoi eu m-am asezat pe canapea langa Zayn si Jamie, mama indreptandu-se din nou spre bucatarie.

            Zayn: Jamie tocmai imi zicea ca..

            Mana lui Jamie i-a acoperit gura lui Zayn, iar acestia au inceput sa rada.

            Jamie: Nu vreau sa ii zici ei!

            Eu: Ce sa nu imi zica? Ce am ratat?

            Zayn a facut schimb de priviri cu Jamie iar imediat acesta s-a bosumflat, urmatoarea miscare fiind mainile incrucisate in jurul pieptului. Mana mea a fost prinsa in cea a lui Zayn, iar apoi acesta i-a zis lui Jamie ca nu imi va spune. Ochii lui Jamie s-au luminat, iar imediat l-a imbratisat pe Zayn.

            Jamie: Multumesc.

            Zayn: Cu placere, si succes!

`           Cei doi au batut palmele intr-un stil ciudat, iar apoi Jamie a iesit din sufragerie, strigand-o pe mama, probabil pentru inca cateva bomboane.

            Eu: Si ce ar trebui sa nu stiu?

            Zayn: Iti spun mai tarziu. Acum trebuie sa plecam pentru ca e deja tarziu.

            Eu: Unde sa plecam? 

            Zayn: Vei vedea.

            Un sarut pe obraz iar apoi ne-am ridicat de pe canapea, indreptandu-ma spre iesirea din casa din moment ce ma tinea de mana. Dupa ce ne-am luat ramas bun de la parintii mei si Jamie, am iesit din casa. Totusi, mama m-a anuntat ca s-ar putea sa plece si ei peste cateva ore si sa nu fiu surprinsa daca v-oi gasi casa goala. Nu ma deranja deloc, ba chiar eram obisnuita cu asa ceva. Eram cumva si intr-un fel pe picioarele mele. Aveam serviciul meu, stateam in fosta casa a parintilor (lucrul asta trebuia sa il schimb) si aveam si masina mea care o detineam inca din adolescenta. Ce imi puteam dori mai mult de atat?

            Am intrat in masina lui Zayn, iar imediat s-a asezat si acesta pe locul soferului. Imi era atat de dor sa conduc! O ultima privire asupra casei si a masinei mele iar dupa nu am mai avut cum sa  ma uit din moment ce au iesit din campul meu vizual. Ne indreptam spre iesirea din  Londra, lucru care m-a facut sa ma incrunt putin din moment ce eu eram imbracata sa ies in oras, nu in alta parte.

            Zayn: Acum iti pot spune ce mi-a zis Jamie.

            A schitat un zambet, iar apoi s-a uitat la mine pentru cateva secunde.

            Zayn: Este rusinos, ceea ce nu e chiar atat de bine pentru el. Fratelui tau ii place de o colega de clasa si ii este prea rusine sa ii zica ceva.

            Am scapat un „aw” usor, iar apoi l-am intrebat care era motivul pentru care Jamie nu vroia sa stiu si eu ceea ce au vorbit ei.

            Zayn: Probabil pentru ca tu esti fata, iar eu baiat. Vezi, vroia ajutorul unui baiat si nu a unei fete. E o diferenta aici.

            Eu: Si ce i-ai zis? Ce smecherii i-ai oferit, Malik?

            Zayn: Nu le prea pot spune din moment ce sunt doar intre noi, baietii. Oricum, in principal i-am zis sa fie sincer atat cu el insusi cat si cu acea fata, sa ii ia apararea cand este jicnita sau lucruri din astea si sa vorbeasca cu ea. Saracul, cred ca in momentul de fata se gandeste ca a fi indragostit, pentru el a place pe cineva, e mult prea complicat. Dar nu e deloc asa, totul vine de la sine.

            Avea dreptate. Prea multa dreptate. Am simtit cum un fior mi-a strabatut tot corpul iar imediat amintirile au napustit asupra mea. Eram pe autostrada, iar imediat am vazut un indicator. L-am analizat foarte repede (din moment ce mergeam cu viteza nu prea aveam destul timp) si o anumita destinatie mi-a sarit in ochi.

            Eu: Mergem la munte?! Unde am fost in anul in care ne-am cunoscut? Serios? ~Smells like teen Spirit – Capitolul 23/31~

            Zayn: Ah, te-ai uitat la indicator. Da, acolo mergem. Am o supriza pentru tine.

            Eu: Malik, cate surprize mai ai pentru mine?

            Zayn: Nici nu iti imaginezi.

            Mi-a dat o suvita de par dupa ureche, iar apoi m-a mangaiat pe obraz. Erau atat de multe lucruri in capul meu. Nici nu stiam ce vreau sa fac. Nu stiam daca ar trebui sa ii zic despre Harry sau nu. Ma temeam ca daca tineam tot mai mult acest secret, cearta sau discutia avea sa fie si mai aprinsa decat daca ii spuneam mai devreme.

            In acelasi timp, stiam ca daca voi incepe acum acea discutie, surpriza va disparea, si va fi inlocuita cu discutii lungi. Nu vroiam asta. Dar nici sa pastrez secrete fata de el nu vroiam. Prea multe lucruri nu vroiam si nu stiam cum sa reactionez.

            Telefonul mi-a sunat o singura data, anuntandu-ma ca am primit un mesaj.

            Ellie: O Doamne, Emma. Am cateva minute de cand eu si Niall ne minunam de ceea ce a zis Zayn in seara asta la cina. A fost atat de sincer si la naiba, de ce e viata ta asa complicata? Fa ceva in legatura cu asta  si nu o da in bara! Sa stii ca suntem alaturi de tine oricare ar fi decizia ta!

            Citisem cred ca de vreo zece ori acel mesaj, iar asta i-a atras atentia si lui Zayn din moment ce nu mai spuneam nimic, ci doar stateam si reciteam acel mesaj, incercand sa imi echilibrez gandurile si sa iau decizia corecta.

            Zayn: Emma, s-a intamplat ceva?

            Eu: N-nu, nimic.

            Mi-am inchis telefonul, si i-am zambit putin chinuit lui Zayn. Incercam sa il conving ca totul era perfect, doar ca la naiba, in fata mea era persoana care ma cunostea din cap pana in picioare.

            Zayn: Nu e adevarat. Si nici acum cateva zile in camera ta de hotel cand mi-ai zis ca esti in regula, nu erai. Se intampla ceva?

            In mintea mea se purta un razboi. Nu imi puteam da seama ce trebuia sa fac. Ce trebuia sa ii zic. Nu vroiam sa le stric lor prietenia, dar nici relatia mea cu Zayn nu vroiam sa o stric. M-am uitat la el si am vazut cum ingrijorarea i se aseza incetul cu incetul in ochi. Din cauza stresului, am inceput sa imi musc usor buza inferioara pana am simtit cum a inceput sa imi curga sange. Nu m-a deranjat deloc, ba chiar mi-a mai oferit un lucru asupra caruia sa ma concentrez sau sa ma gandesc ce trebuia sa zic.

            Vorbele mamei, spusele  lui Zayn si mesajul lui Ellie erau in mintea mea. Saruturile cu Harry si confesiunea acestuia se amestecau cu ele si inauntrul meu tipam cat ma putea tine vocea interioara.

            Eu: Da, se intampla. Dar mai intai, opreste masina.

            Zayn inca ma fixa cu privirea, iar imediat ce a vazut un loc liber  pentru a putea parca, a oprit masina. Imediat ce am iesit din aceasta, am tras aer adanc in piept si mi-am promis ca tot ceea ce voi scoate din gura pentru urmatoarele minute va fi numai si numai adevarul. Il iubeam si nu il puteam minti pentru ca eram mult prea fidela.