29. Clear your mind

            29. Clear your mind

            Laurel: Jamie, nu mai manaca atatea bomboane. Iti strici foamea.

            Ca de obicei, mama se agita in legatura cu orice. Imi aducea aminte de bunica, care e si ea la fel. Defapt, se intelege de ce mama se strofoca chiar si pentru o cina banala. In seara asta m-a surprins cu faptul ca a gatit pui cu rozmarin, rosii si masline negre. Pentru ca nu sunt genul care se guste mancarurile noi, i-am spus mamei ca nu stiu daca voi manca ceea ce a pregatit ea. Mi se parea ciudat, cumva apetisant si eram curioasa sa gust.        

            Pe langa acel pui cu rozmarin, la meniu s-a mai adaugat si lasagna, cartofi natur cu marar si la desert iubitul tiramisu facut de mine si Ellie. Desertul se afla deja pe lista mea si a ei pentru cina, asa ca eram pregatite de gatit.

            Tot trecand pe langa Jamie, fratele meu mai mic, si vazand cum lua cate o bomboana pe ascuns fara sa il vada mama, mi-am amintit de copilaria mea. De toate prostiile mele. De toate idioteniile care le-am facut. Totusi, ceva mi-a facut ochiul sa sclipeasca. Jamie se uita intens la o poza de pe iPad-ul mamei.

            Lasand platoul cu lasagna pe masa, m-am indreptat spre Jamie sa vad la ce se uita. Acesta si-a ridicat privirea din iPad, mi-a zambit in timp ce  arunca iPad-ul in celalalt colt al canapelei iar apoi mi-a facut semn sa ma duc la usa din moment ce bocanea cineva.

            Am ridicat din spranceana, iar apoi am facut stanga imprejur.

            Ellie: Oh la naiba. Cat e ceasul? Nu-mi zi ca au ajuns. Doamne, de ce sunt asa agitata? Ma simt de parca as fi la prima intalnire cu el.

            Eu: Ellie, Jamie are niste bomboane, cred ca ai nevoie de una. Esti casatorita cu el. De ce mai ai emotiile alea?

            Ellie: Tot timpul o sa am emotiile astea Emma.

            Si-a tras putin rochia de culoare verde in care se schimbase, iar apoi si-a dat un carliont dupa ureche. Era frumoasa. Tragand aer in piept, am deschis usa, lasandu-i pe Niall si Zayn sa poata intra in casa.

            Dupa cateva imbratisari, plus multumiri din partea mamei pentru buchetul de flori pe care l-au cumparat baietii, ne-am asezat la masa. Desigur, mama a avut intentia sa se tot ridice de langa noi pentru a se asigura ca totul e in regula si ca fiecare are tot ceea ce isi doreste dar tata a calmat-o.

            Zayn se afla in dreapta mea, iar in stanga se afla Jamie. Niall si Ellie stateau unul langa altul, iar eu ii priveam visatoare din moment ce erau exact in fata mea. Eram bucuroasa pe faptul ca visul lui Ellie devenise realitate. Inelele care semnificau juramantul lor etern se aflau la locul lor iar apoi am observat cu amandoi aruncau priviri pe furis la ele. Erau atat de scumpi. De asemenea, am observat ca erau momente in care privirile acestora li se intersectau iar imediat obrajii li se colorau. Nici nu ziceai ca sunt casatoriti. Aveam impresia ca Niall si Ellie inca erau in acea perioada in care deabea se cunosteau, iar fiecare lucru era nou pentu ei.

            Zayn: Emma, sper sa nu se supere mama ta, dar eu nu pot manca lasagna.. adica..stii..

            Eu: Oo, da. Scuze, e in regula. Nu cred ca se va supara.

            Am vazut cu coada ochiului cum tata se uita insistent la mine si la Zayn, iar asta m-a facut sa ma simt putin ciudat. Tata era singurul dintre toti care nu era de acord cu faptul ca eu si Zayn eram din nou impreuna. Poate latura lui paterna intra in actiune si vroia sa fie foarte protectiv asupra singurei lui fiice, dar vroiam sa aiba incredere in deciziile pe care le luam si doream sa mi le respecte la fel cum facea mama.

            Laurel: Niall, Zayn, cum merg inregistrarile? E totul bine?

            Niall: Este bine. E obositor si ne ocupa foarte mult timp, dar rezistam. Incercam sa ne facem timp liber si pentru prioritatile noastre personale.

            Acesta a prins-o pe Ellie de mana iar obrajii ei s-au mai colorat putin in timp ce ochii ei practic radiau de emotie.

            „Si eu care credeam ca in clipa in care Ellie se va marita se va si maturiza. Aha, sigur”

            Zayn: De asemenea, in ultimul timp managerul nostru a devenit mult mai intelegator si da mai multa atentie la faptul ca avem o viata personala si ne respecta deciziile care se rezuma acesteia.

            Mama le-a zambit amandurora, iar apoi s-a intins pentru a-si mai lua o portie de pui cu rozmarin si toate cele. Trebuia sa recunosc ca nu era chiar atat de rau. Ba chiar era apetisant.

            Raul (tatal Emmei): Daca tot vorbim de deciziile din viata voastra personala, as dori o amanuntire cu privire la relatia ta cu fiica mea.

            Nu stiam daca a spus asta special ca sa ne intepe pe amandoi, sau a fost pentru a-si da seama ce este in capul nostru. Oricare era motivul, tot imi venea sa ma ridic de la masa si sa ies afara din moment ce ca de obicei reusea sa strice ceva perfect. Eu cu tatal meu avem foarte multe neintelegeri iar singurele motive pentru care il accept sunt mama si Jamie.

            Laurel: Raul, nu cred ca e momentul po-...

            Zayn: Desigur. Inteleg perfect motivul pentru care sunteti atat de protectiv asupra Emmei. Trecutul nostru nu este unul perfect, dar perfectiunea nu este posibila din cate stiu si din cate mi s-a spus. O relatie perfecta este o relatie falsa si eu nu doresc sa am parte de o astfel de relatie cu fiica dumneavoastra din moment ce in fiecare zi realizez ca sentimentele mele pentru ea sunt reale.

            Tata s-a oprit de mancat, la fel ca si ceilalti de altfel (inafara de Jamie) iar privirile erau indreptate asupra mea si Zayn.

            Zayn: Emma este persoana care a reusit sa ma schimbe, iar acest lucru nu l-am zis eu, ci prietenii mei. De la persoana care era prea nesigura pentru a-si exprima parerea si de la zidul de care trebuia sa treci pentru a ajunge la adevaratul „eu”, ea m-a transformat in ceea ce sunt azi. Este o persoana deosebita, si ma bucura nespus de mult faptul ca mi-a acordat o a doua sansa pe care nu vreau sa o irosesc.

            Inca cantarind vorbele lui Zayn, tata si-a luat in mana paharul cu vin din care a luat luat o gurita mica. Eram cuprinsa de emotii din cauza a ceea ce a spus el, iar sentimentul de a ma ridica de la masa disparuse din moment ce picioarele erau lipsite de putere.

            Jamie: Mami, vreau tiramisu..           

            Laurel: Sigur, pui. Acum il aduc din moment ce toti am terminat.

            Oficial, adaugasem pe lista de cumparaturi cea mai mare jucarie posibila pentru Jamie din moment ce a reusit sa alunge acea atmosfera care ne inconjura.

            Ma gandeam daca discursul pe care il tinuse Zayn a fost scris pe o foaie care acum se afla undeva mototolita langa un cos de gunoi (rateu). Imi imaginam o foaie plina de taieturi si mazgalituri din moment ce stiam cat de greu era sa iti scrii sentimentele pe o foaie plus ca..

            Laurel: Chiar sunt curioasa cum este acest tiramisu. E pentru prima oara cand mananc tiramisu facut de Ellie si Emma.

            Mama Emmei mi-a intrerupt sirul gandurilor cu vorbele ei, dar imediat m-am simtit atrasa de prajitura care arata extrem de apetisant.

            Ellie: Oh, crede-ma, Laurel, o sa mai vrei.

            Laurel mi-a zambit, iar apoi am luat fiecare din tiramisul pregatit de mine si Emma.

            Priveam cuplul din fata mea si eram mandru de prietenul meu. Eram mandru de asemenea si de faptul ca a dat peste o fata ca ea, care sa il completeze.

            La randul meu, eram fericit alaturi de Ellie care reusea sa ma uimeasca in fiecare zi. Fara sa isi dea seama, prin micile ei miscari tandre, fine si controlate, ma faceau sa realizez cat de mult o iubeam.

            Personalitatea ei era uimitoare. Intelegatoare, calma si cu o inima buna. Faptul ca eram ca doua picaturi de apa ne facea relatia speciala. Noi eram cei mai buni prieteni, frati, dar cel mai importat lucru, noi eram casatoriti unul cu altul.

            Ellie: Niall, se face tarziu, putem pleca?

            Niall: Sigur. Sper ca esti dispusa la o plimbare din moment ce am venit cu Zayn iar el pare ca are de gand sa mai stea.

            Ellie: Deabea astept.

            Zambetul ei m-a fermecat, iar intr-o fractiune de secunda m-am pomenit in fata usii de la intrare, asteptand-o. Cum era de asteptat, Zayn a decis ca va mai sta putin la Emma, iar dupa vor iesi impreuna in oras. Stiam ca o bulina verde tocmai a fost adaugata pentru el pe lista parintilor Emmei iar asta era un lucru exceptional pentru Zayn.

            Ellie: Niall James Horan, de ce ai fost atat de tacut pe tot parcursul cinei?

            Am zambit la auzul numelui meu intreg. Mana ei stanga era acum plasata pe soldul ei, incercand sa adopte o pozitie serioasa iar mana stanga o strangea pe a mea.

            Niall: Eram prea fascinat de ceea ce se intampla in jurul meu.

            Ellie a oftat si cunosteam acel oftat. Erau mai multe sentimente amestecate. In acel moment era visatoare, bucuroasa, mandra si se simtea implinita.

            Ellie: Stiu, si eu am fost fascinata. Zayn si Emma sunt...ei bine, fraza asta trebuia sa fie numai intre mine si ea, dar ce naiba. Lor li se potriveste mai bine. Cand spui Zayn, vine si Emma la pachet, fie ca vrei, fie ca nu vrei. Si vice-versa.

            Niall: Ai renuntat la fraza „suntem la pachet”?

            Un zambet bland i s-a asternut pe fata, iar apoi am observat cum privea in gol; era clar, nu se concentra pe unde mergea. Mintea ii era in alta parte.

            Ellie: Nu am renuntat. Consider ca eu cu Emma v-om fi tot timpul „la pachet”. Dar „pachetul” ei cu Zayn este mai special.

            Niall: Si... noi... „suntem la pachet”?

            Ellie: Mai intrebi? Deja te-ai pricopsit cu mine pe cap. Imi pare rau daca ti-ai dat seama deabea acum.

            Ellie s-a intors spre mine, fluturand mana pe care i se afla verigheta. Zambea cu buzele pana la urechi, ochii ei radiind de fericire. Nu am putut rezista dragalaseniei ei, iar m-am pomenint oprit din drum pentru a fi rasfatat cu un sarut finut din partea ei.

            Niall: Stii de ce am mai fost fermecat?

            Ochii ei ma strapungeau, asteaptand raspunsul pe care aveam sa il fac scurt si la obiect.

            Niall: Ellie Horan, ea.

            Mi-am apropiat buzele de ale ei, iar imediat acestea s-au atins unele de altele, imi puteam da seama a tot ceea ce ne doream amandoi era sa fi fost deja acasa.

            Tocmai ce stransesem masa impreuna cu mama iar cand am intrat in sufragerie l-am vazut pe Zayn vorbind cu Jamie. Nu aveam nicio idee unde se afla tata si nici nu ma interesa. Stateam in pragul usii de la sufragerie, uitandu-ma in continuare la Zayn si Jamie iar imediat dupa asta am simtit ca eram mangaiata pe spate.

            Laurel: Ma bucur foarte mult ca am ocazia sa va mai vad impreuna. Sunt mandra de tine, Emma.

            Eu: Oh, mama... multumesc!

            Si eu, la randul meu eram fericita ca am reusit sa o fac atat pe mama, cat si pe tata probabil mandri de singura lor fiica.

            Laurel: Sper ca tu si Zayn sa aveti in continuare aceeasi relatie.

            Mama si-a pus mainile pe obrajii mei, ochii ei mangaindu-mi sufletul.

            Laurel: Si sper ca povestea vietii tale sa fie mult mai fascinanta decat a mea. Dar, tine minte Emma, o astfel de poveste se realizeaza numai pe baza increderii si cel mai important dintre toate, fara secrete. Pentru ca secretele sunt cele care defapt distrug relatiile. Eu stiu prea bine asta, din moment ce am trait-o pe pielea mea.

            Am oftat, vorbele mamei ajungandu-mi la suflet. Vorbea cu atata dragoste si speranta, incat ma facea sa ma simt si prost, dar si fericita in acelasi timp. Ne-am imbratisat, iar apoi eu m-am asezat pe canapea langa Zayn si Jamie, mama indreptandu-se din nou spre bucatarie.

            Zayn: Jamie tocmai imi zicea ca..

            Mana lui Jamie i-a acoperit gura lui Zayn, iar acestia au inceput sa rada.

            Jamie: Nu vreau sa ii zici ei!

            Eu: Ce sa nu imi zica? Ce am ratat?

            Zayn a facut schimb de priviri cu Jamie iar imediat acesta s-a bosumflat, urmatoarea miscare fiind mainile incrucisate in jurul pieptului. Mana mea a fost prinsa in cea a lui Zayn, iar apoi acesta i-a zis lui Jamie ca nu imi va spune. Ochii lui Jamie s-au luminat, iar imediat l-a imbratisat pe Zayn.

            Jamie: Multumesc.

            Zayn: Cu placere, si succes!

`           Cei doi au batut palmele intr-un stil ciudat, iar apoi Jamie a iesit din sufragerie, strigand-o pe mama, probabil pentru inca cateva bomboane.

            Eu: Si ce ar trebui sa nu stiu?

            Zayn: Iti spun mai tarziu. Acum trebuie sa plecam pentru ca e deja tarziu.

            Eu: Unde sa plecam? 

            Zayn: Vei vedea.

            Un sarut pe obraz iar apoi ne-am ridicat de pe canapea, indreptandu-ma spre iesirea din casa din moment ce ma tinea de mana. Dupa ce ne-am luat ramas bun de la parintii mei si Jamie, am iesit din casa. Totusi, mama m-a anuntat ca s-ar putea sa plece si ei peste cateva ore si sa nu fiu surprinsa daca v-oi gasi casa goala. Nu ma deranja deloc, ba chiar eram obisnuita cu asa ceva. Eram cumva si intr-un fel pe picioarele mele. Aveam serviciul meu, stateam in fosta casa a parintilor (lucrul asta trebuia sa il schimb) si aveam si masina mea care o detineam inca din adolescenta. Ce imi puteam dori mai mult de atat?

            Am intrat in masina lui Zayn, iar imediat s-a asezat si acesta pe locul soferului. Imi era atat de dor sa conduc! O ultima privire asupra casei si a masinei mele iar dupa nu am mai avut cum sa  ma uit din moment ce au iesit din campul meu vizual. Ne indreptam spre iesirea din  Londra, lucru care m-a facut sa ma incrunt putin din moment ce eu eram imbracata sa ies in oras, nu in alta parte.

            Zayn: Acum iti pot spune ce mi-a zis Jamie.

            A schitat un zambet, iar apoi s-a uitat la mine pentru cateva secunde.

            Zayn: Este rusinos, ceea ce nu e chiar atat de bine pentru el. Fratelui tau ii place de o colega de clasa si ii este prea rusine sa ii zica ceva.

            Am scapat un „aw” usor, iar apoi l-am intrebat care era motivul pentru care Jamie nu vroia sa stiu si eu ceea ce au vorbit ei.

            Zayn: Probabil pentru ca tu esti fata, iar eu baiat. Vezi, vroia ajutorul unui baiat si nu a unei fete. E o diferenta aici.

            Eu: Si ce i-ai zis? Ce smecherii i-ai oferit, Malik?

            Zayn: Nu le prea pot spune din moment ce sunt doar intre noi, baietii. Oricum, in principal i-am zis sa fie sincer atat cu el insusi cat si cu acea fata, sa ii ia apararea cand este jicnita sau lucruri din astea si sa vorbeasca cu ea. Saracul, cred ca in momentul de fata se gandeste ca a fi indragostit, pentru el a place pe cineva, e mult prea complicat. Dar nu e deloc asa, totul vine de la sine.

            Avea dreptate. Prea multa dreptate. Am simtit cum un fior mi-a strabatut tot corpul iar imediat amintirile au napustit asupra mea. Eram pe autostrada, iar imediat am vazut un indicator. L-am analizat foarte repede (din moment ce mergeam cu viteza nu prea aveam destul timp) si o anumita destinatie mi-a sarit in ochi.

            Eu: Mergem la munte?! Unde am fost in anul in care ne-am cunoscut? Serios? ~Smells like teen Spirit – Capitolul 23/31~

            Zayn: Ah, te-ai uitat la indicator. Da, acolo mergem. Am o supriza pentru tine.

            Eu: Malik, cate surprize mai ai pentru mine?

            Zayn: Nici nu iti imaginezi.

            Mi-a dat o suvita de par dupa ureche, iar apoi m-a mangaiat pe obraz. Erau atat de multe lucruri in capul meu. Nici nu stiam ce vreau sa fac. Nu stiam daca ar trebui sa ii zic despre Harry sau nu. Ma temeam ca daca tineam tot mai mult acest secret, cearta sau discutia avea sa fie si mai aprinsa decat daca ii spuneam mai devreme.

            In acelasi timp, stiam ca daca voi incepe acum acea discutie, surpriza va disparea, si va fi inlocuita cu discutii lungi. Nu vroiam asta. Dar nici sa pastrez secrete fata de el nu vroiam. Prea multe lucruri nu vroiam si nu stiam cum sa reactionez.

            Telefonul mi-a sunat o singura data, anuntandu-ma ca am primit un mesaj.

            Ellie: O Doamne, Emma. Am cateva minute de cand eu si Niall ne minunam de ceea ce a zis Zayn in seara asta la cina. A fost atat de sincer si la naiba, de ce e viata ta asa complicata? Fa ceva in legatura cu asta  si nu o da in bara! Sa stii ca suntem alaturi de tine oricare ar fi decizia ta!

            Citisem cred ca de vreo zece ori acel mesaj, iar asta i-a atras atentia si lui Zayn din moment ce nu mai spuneam nimic, ci doar stateam si reciteam acel mesaj, incercand sa imi echilibrez gandurile si sa iau decizia corecta.

            Zayn: Emma, s-a intamplat ceva?

            Eu: N-nu, nimic.

            Mi-am inchis telefonul, si i-am zambit putin chinuit lui Zayn. Incercam sa il conving ca totul era perfect, doar ca la naiba, in fata mea era persoana care ma cunostea din cap pana in picioare.

            Zayn: Nu e adevarat. Si nici acum cateva zile in camera ta de hotel cand mi-ai zis ca esti in regula, nu erai. Se intampla ceva?

            In mintea mea se purta un razboi. Nu imi puteam da seama ce trebuia sa fac. Ce trebuia sa ii zic. Nu vroiam sa le stric lor prietenia, dar nici relatia mea cu Zayn nu vroiam sa o stric. M-am uitat la el si am vazut cum ingrijorarea i se aseza incetul cu incetul in ochi. Din cauza stresului, am inceput sa imi musc usor buza inferioara pana am simtit cum a inceput sa imi curga sange. Nu m-a deranjat deloc, ba chiar mi-a mai oferit un lucru asupra caruia sa ma concentrez sau sa ma gandesc ce trebuia sa zic.

            Vorbele mamei, spusele  lui Zayn si mesajul lui Ellie erau in mintea mea. Saruturile cu Harry si confesiunea acestuia se amestecau cu ele si inauntrul meu tipam cat ma putea tine vocea interioara.

            Eu: Da, se intampla. Dar mai intai, opreste masina.

            Zayn inca ma fixa cu privirea, iar imediat ce a vazut un loc liber  pentru a putea parca, a oprit masina. Imediat ce am iesit din aceasta, am tras aer adanc in piept si mi-am promis ca tot ceea ce voi scoate din gura pentru urmatoarele minute va fi numai si numai adevarul. Il iubeam si nu il puteam minti pentru ca eram mult prea fidela.