5.Watch me

            Watch me

Eu: Neata, Ellie Horan!

Tocmai iesisem din dus, si intrasem in bucatarie. Ellie avea in fata ei un bol foarte mare cu cereale de ciocolata. Inca odata imi dovedea fiinta aia ca nu avea de gand sa renunte la ciocolata.

Ellie: Aww, merci ca mi-ai readus aminte!

Cu zambetul pe buze a dat la oparte bolul cu cereale din fata si isi inspecta visatoare inelul de logodna. Nu imi mai aduceam aminte sigur daca aseara o felicitasem, asa ca am decis sa ii urez de pe acuma casa de piatra.

Ellie: Atat de, simplu?  Aseara nu credeam ca o sa mai ies din gura voastra.

Eu: Chiar atat de tare v-am cicalit?

Ellie: Oo, nu, nu.. Nu te ingrijora. Nu a fost cum crezi tu, a fost mai rau. Dar se accepta.

Mi-am lasat privirea in jos, simtindu-ma rusinata de faptul ca aseara mi-am cicalit prietenii proaspat logoditi pe tema asta. Niall a intrat in bucatarie, facandu-se simtit printr-un cascat extrem de mare. A sarutat-o pe Ellie pe frunte, iar apoi s-a asezat la masa langa noi. M-am uitat la ceas si mai aveam putin si imi dadeam cu palmele in cap cand am vazut ca era 14:21pm.

Eu: Ellie, Niall, imi pare extrem de rau ca v-am cicalit aseara! Vorbesc serios! Sunt extrem de bucuroasa ca v-ati logodit. Si ma simt mandra ca am fost prima care a aflat. Sper sa fiti fericiti de acum pana la adanci batraneti, iar cand o sa muriti sa fim nevoiti sa va inmormantam intr-un sicriu dublu, unul langa altul, dupa cum se zice ca „nici moartea nu ne v-a desparti”. Meritati tot ce e mai bun din lumea asta, pentru ca..ei bine.. sunteti perfecti imrepuna!

Niall si Ellie mi-au zambit amandoi, imbratisandu-se in acelasi timp. La amandoi le sclipeau ochii de fericire, lucru care m-a facut si pe mine sa zambesc cu buzele pana la urechi.

Niall: Personal, si eu pot zice ca sunt fericit pentru tine.

M-am incruntat, pentru ca nu imi puteam da seama la ce se referea Niall. Nu facusem nimic de cand revenisem in Londra care sa faca lumea fericita.

Eu: Ce vrei sa zici?

Niall: Well, nu esti din nou cu Zayn?

Era sa cad de pe scaun in momentul in care am auzit ce gandea Niall. Eram surprinsa de ceea ce credea el.

Eu: Nu, nu sunt. De unde ti-a venit ideea asta, Niall?

Niall s-a uitat spre Ellie, incruntandu-se usor, iar apoi si-a intors privirea spre mine. A deschis gura sa zica ceva, doar ca apoi si-a lasat capul in jos, gandindu-se adanc. Peste cateva secunde a ridicat din nou capul, de data asta zicand ceva.

Niall: Pai,azi cand m-am ridicat din pat sa beau un pahar de apa, te-am vazut dormind in dormitorul lui Zayn.. si m-am gandit ca..

De data asta chiar era sa cad de pe acel scaun. Am ramas complet socata de ceea ce imi zisese Niall. Ellie l-a ghiontit putin pe Niall, pentru a-l face sa remarce mimica fetei mele. Eram pur si simplu fara cuvinte.

Eu: N-n-nu, Niall. Nu suntem impreuna. Doar...doar mi-am vazut geamantanul langa camera lui, asa ca am intrat acolo. Atat; nu stiam cine doarme acolo.

Ellie: Oh, pai Harry ti-a pus geamantanul acolo.

Pomenind numele Harry, Ellie mi-a adus aminte de acele doua saruturi de care avusesem parte cu o zi in urma. Trebuia sa vorbesc cu ambii, sa clarific situatiile pentru ca in capul meu era vraiste. Acum, se parea ca mai si dormisem in patul lui Zayn. Viata mea era efectiv the biggest bitch ever.

Am auzit un scheunat usor, care venea de la Blu. Era la picioarele mele, cu o fata de catelus plouat, rugandu-se de mine sa il scot afara. L-am mangaiat, iar apoi le-am zis lui Ellie si Niall ca il voi scoate pe Blu afara.

M-am indreptat spre etaj, pentru a lua o clama de prins parul din geamantanul meu. Imi era prea lene sa despachetez, si in plus capul meu numai la bagaje nu a stat de cand am ajuns aici. Toate pareau sa vina una dupa alta.

Em: „Cat de idioata esti, Emma? Cum naiba nu ai vazut aseara acea jacheta varisty, pe care scrie destul de vizibil Malik cand ai intrat in dormitorul asta? Sau cel putin..”

Ochii mi-au cazut deodata pe noptiera de langa patul in care am dormit. Amintirile au inceput sa curga una dupa alta din cauza ceasului lui Zayn. Cadoul din partea mea. Cadoul lui de Craciun.

Eram total deplasata de pe Pamant in acele momente. Pur si simplu in mintea mea au inceput sa apara numai amintiri.

Zayn: Nu toata lumea stie ca mai am acel ceas.

M-am cutremurat la auzul  vocii lui,dandu-mi seama ca stateam ca o idioata in fata acelui ceas, deplasata total de realitate. Zayn era la cativa centimetri departare de mine, privind cand ceasul, cand pe mine. Ochii lui s-au aruncat asupra mainii mele, iar apoi din nou spre fata mea.

Zayn: Dar tu, Emma, mai ai cumva acea bratara?

Zayn ma privea direct in ochi, si puteam spune ca era destul de serios, deci nu puteam evita acea intrebare. O mica greseala in privirea mea, si isi putea da seama de adevaratul raspuns.

Eu: Nu. M-a mirat faptul ca inca mai ai cadoul meu.

Zayn: Pai doar e...firma mea preferata, nu?

Am pufnit, iar apoi am iesit din dormitorul lui. Uitasem complet de clame sau alte lucruri de care mai aveam eu nevoie. Cand coboram scarile, am auzit cum o usa s-a deschis, iar apoi vocea lui Harry a spart toata tacerea de la etaj.

Harry: Emma! Stai putin.

Nu aveam nevoie de inca un lucru la care sa ma gandesc in acel moment, asa ca am continuat sa cobor scarile. L-am strigat pe Blu, iar apoi am iesit din casa cu el, lasand usa de la intrare in voia ei.

Nervoasa nu eram, eram doar prea afundata in amintiri. Fiecare lucru imi aducea aminte de el. Tot ce faceam, imediat mintea mi se conecta la amintirile cu el. Orice lucru, oricat de minuscul era, imi aducea aminte de Zayn.

Pana si faptul ca il scosesem pe Blu afara, fara lesa, imi aducea aminte de el. Prima oara cand i-am dat drumul din lesa, a fost din cauza lui. M-am asezat pe nisip, spionandu-l din cand in cand cu privirea pe Blu care scormonea ceva in nisip.

Em: „Normal ca mai am bratara de la tine, Zayn! Nu iti dai seama in ultimele zile cat de tare am incercat sa scap de ea, dar tot nu puteam sa o alung de langa mine.”

Nu vedeam rostul de ai zice astea lui Zayn. Daca ii ziceam ca inca mai pastram acea bratara dadeam dovada ca inca tineam la el. Poate si eu as fi crezut aceleasi lucruri despre el cand am vazut ceasul lui pe noptiera, defapt, am crezut ca inca tine la mine, dar apoi mi-am adus aminte de vorbele lui reci, de distanta care s-a instalat intre noi dar si de acea fata.

Em: „Dupa toate astea, dupa atatea lucruri care iti dau cate un ghiont mare sa treci mai departe, tu inca stai si iti aduci aminte de ce a fost? Revino-ti Emma! Nu esti asa! Ridica capul sus si uita de tot ce a fost!”

Am simtit cum telefonul meu a bazait de doua ori, in acelasi timp, anuntandu-ma ca aveam doua mesaje noi. Tot universul parca imi tot tragea suturi in fund sa merg mai departe, din moment ce Harry si Jamie s-au sincronizat in acelasi timp sa ma intrebe daca vreau sa ne intalnim undeva, pentru a vorbi.

M-am uitat la ambele mesaje, analizand fiecare parte din amintirile de aseara, iar intr-un sfarsit m-am ridicat de pe nisip. Stiam ce vroiam sa fac mai departe, si nu vroiam sa fac niciun pas inapoi.