Thursday 29 March 2012

9. Cherry liqueur


                        9. Cherry liqueur


            Eu: Arrgghhh! Ellie ti-am mai zis odata! Nu poti manca! Tocmai ti-ai pus rochia pe tine, fiinta! O sa o murdaresti!
            Ellie: DAR MI-E FOAMEE!!
            Imi venea sa o strang de gat pe Ellie. Muncisem din greu la rochia ei. Era incredibila, fiinta aia. In cateva minute trebuia sa fie in fata altarului, si ea vroia sa manance.
            Incercam sa ma calmez, pentru ca nu vroiam sa o fac in toate felurile chiar in ziua nuntii ei. Trebuia sa o fac sa se potoleasca cumva.
            Eu: Ellie, tocmai te-ai imbracat cu rochia asta si deabea ce ti-am terminat machiajul. Plus ca in cateva minute o sa trebuiasca sa rostesti cuvintele magice!
            Ellie s-a asezat suparata pe scaunul din fata oglinzii, gandindu-se probabil la mancare. In loc sa fie nerabdatoare ca v-a fi oficial casatorita cu Niall in cateva minute, ea era nerabdatoare sa manance. Oare Niall facea la fel? Un bocanit scurt s-a facut auzit, iar apoi am vazut-o pe Robin intrand in camera.
            Robin: Oh my gosh! Ellie arati uimitor! Emma te-ai descurcat de minune!
            Eu: Multumesc, multumesc.
            Robin mi-a zambit bland, iar apoi s-a apropiat de Ellie care inca statea bosumflata in acel scaun. Isi tinea capul rezemat de maini, uitandu-se incontinuu la covorul demodat de pe jos.
            Robin: Hei, Ellie, ce s-a intamplat?
            Ellie: Fiinta aia nu vrea sa imi dea de mancare!
            Si-a indreptat degetul spre mine, iar apoi mi-a aratat limba. Era un copil. Nici nu ziceai ca in cateva minute avea sa se casatoreasca. Defapt, chiar daca avea sa se casatoreasca, Ellie tot un copil ramanea.
            Eu: Ei bine, deabea te-ai imbracat, machiat, aranjat, chestii. Nu iti dau eu tie mancare acuma. Stii prea bine ca ai gura sparta!
            Ellie a inceput sa imi vina cu argumente cum ca se putea descurca sa nu pateze rochia, si ca tot ce avea nevoie era doar o gura de mancare. Situatia devenea penibila.
            Robin a inceput sa rada de noi, iar apoi a scos din geanta ei un baton de napolitana cu ciocolata si i l-a intins lui Ellie.
            Ellie: Te iubesc.
            Ochii ei s-au marit de bucurie. S-a ridicat ca si arsa de pe acel scaun si a desfacut napolitana de la Robin.
            Eu: Mancare in geanta cat timp esti la o nunta? Si ziceam de Ellie..
            Robin: Nu era pentru mine! Nu stii niciodata cand i se face foame lui Ethan!
            Ellie: Etha- e la f-l ca Nial-?
            Robin: Huh?
            Eu: Stai sa traduc, Ethan e la fel ca Niall?
            Robin: Ohh! Da, ceva gen. Doar la apetit, totusi.
            Mi-a scapat un ras scurt, pentru ca Niall si Ethan erau total opusi. Niall era blond, iar Ethan era brunet. Niall avea ochii albastri, iar Ethan ii avea caprui. De asemenea, Niall avea corpul pe jumatate facut, sa zicem asa, iar Ethan avea un corp afghjkl.
            Din afara camerei am auzit un grup de rasete indreptandu-se spre locul in care eram noi. In cateva secunde usa a fost deschisa, iar inauntru au patruns adorabilele verisoare ale lui Ellie, Jessie si Karin. Crescusera atat de mult! Acum erau doua adolescente, extraordinar de frumoase. Nu aveau nevoie de look-ul lui Miley Cyrus sau Ashley Tisdale. Isi creasera propriul lor stil.
            Pentru cateva minute gandul mi-a zburat la ziua in care eu si Zayn am avut grija de ele. Mi-am adus aminte cand amandoua purtau sutienele mele prin casa, iar apoi, acea dimineata cand Zayn le-a facut sa stea linistite la masa cat timp el facea micul dejun. Imi lipseau emotiile care le simteam cand eram langa Zayn. Imi lipseau foarte mult.
            Jessie: Emma?
            Mi-am scuturat capul pentru a alunga acele amintiri, iar imediat le-am vazut pe toate cu capul indreptat spre mine. Simteam cu ochii cum ma intepau, iar lacrimile vroiau sa isi faca aparitia.
            Eu: Jesus! Scuzati-ma! Fetelor ma bucur atat de mult sa va revad! Man, ati crescut atat de tare...
            Am cuprins gemenele intr-o imbratisare imensa, iar apoi amandoua s-au lipit de mine prin acelasi semn de afectiune. Nu trebuia sa stric magicul moment al lui Ellie si Niall cu amintirile mele. Inca un bocanit s-a facut auzit in camera, iar din afara ei am auzit cum un barbat ne anunta ca in 5 minute trebuia sa fie prezenta mireasa in fata altarului.
            Ellie: Gata, o sa mor.
            Eu: Macar bine ca mori cu stomacul plin...
            Incercam sa imi alung amintirile prin sarcasm. Poate nu era cea mai buna gluma a zilei dar pe mine ma facea sa ma simt mai bine. Fiecare prostie sau fiecare cuvant fara sens ce iesea din gura mea stiam ca avea sa ma faca sa ma simt mai bine.
            Karin: Noi am intrat aici pentru a lua cosuletele cu petalele de trandafir. V-om merge noi inainte, iar apoi veniti voi doua.
            Jessie: Ne-am gandit ca ordinea in care sa mergem spre altar sa fie asta: Karin, eu, Robin si Emma. Iar dupa, marele final, Ellie insotita de tatal sau.
            Ellie: Tata? Tata?! Tata e aici?!
            Jessie: Nu stiai?
            Ellie: Nu! Ma asteptam sa ma duca la altar Steve, prietenul mamei. A-a-adica...
            Eu: Pam-pamm-paaam! Surprizaa!
            Ellie mi-a dat un ghiont usor, ramanand inca in starea ei de soc. Speram ca acel soc sa nu aiba efecte asupra juramintelor ei. Adica, deabea asteptam sa aud partea aia.
            Inca un bocanit in usa din partea acelui barbat misterios, iar apoi noi, domnisoarele de onoare, ne-am luat talpasita din camera miresei.
            Biserica era extrem de mare. Totul era acoperit de marmura, iar fiecare colt al camerei era acoperit cu razele soarelui. Pe jos, defapt pe unde mergeam noi, era asezat un covor de un alb imaculat. Petalele de trandafir lasate in urma de care Jessie si Karin faceau un contrast superb la picioarele noastre. Totul parea de vis.
            Mi-am ridicat privirea din buchetul de trandafiri rosii care il tineam in mana, iar apoi privrea mi s-a indreptat spre altar. Cavalerii de onoare erau deja acolo. Toti aratau superbi, doar ca pe mine doar unul singur imi atragea privirea. Ochii ni s-au intalnit pentru o fractiune de secunda, doar ca apoi m-am uitat printre oameni pentru a-l depista pe Jamie.
            Imediat ce am ajuns si noi la locurile noastre, adica in stanga altarului, si-au facut aparitia si Ellie cu tatal ei. Puteam zice dupa expresia ei ca nu o mai tineau mult picioarele. Ochii ei s-au intalnit cu cei a lui Niall iar amandoi au zambit cu buzele pana la urechi. Obrajii lui Niall erau putin rozalii din cauza emotiilor, dar nici Ellie nu era mai prejos.
            Dupa ce slujba era aproape de sfarsit, Ellie si Niall au fost pusi sa isi depuna juramintele. In sfarsit, momentul mult asteptat.
            Privirea preotului s-a intors catre Niall, asta insemnand ca el trebuia sa le rosteasca primul. Ochii lui erau atintiti asupra lui Ellie, iar imediat acestia s-au umplut si mai tare cu fericire si emotie.
            Niall: Ellie, tu faci fiecare clipa din viata mea sa straluceasca in momentul in care esti langa mine. Tu esti motivul pentru care inima mea mai are putin si-mi iese din piept in momentul in care te vad, si, din cauza ta fluturasii nu v-or disparea niciodata din stomacul meu. De cand te-am intalnit, viata mea a prins o alta culoare. Una mai buna. Oricat de rea poate fi o zi pentru mine, oricat de mult as plange intr-o zi, stiu ca la sfarsitul acesteia ma voi intoarce acasa la persoana care o iubesc nespus de mult. You’re my perfect princess.
            Vocea lui Niall era plina de onestitate si dragoste. Totul era mirifc. In biserica s-a asezat o atmosfera atat de gingasa si de fragila. Ellie a tras usor aer in piept, iar vocea ei copilaroasa s-a facut auzita in toata biserica.
            Ellie: Nu o sa uit niciodata acea zi in care ne-am cunoscut. In secunda in care te-am vazut eram deja indragostita de tine. Nu mi-ar fi trecut niciodata prin minte ca voi ajunge momentul acesta; momentul in care o sa fiu in fata altarului cu barbatul care mi-a furat inima numai dintr-o privire. Un zambet de-al tau e de-ajuns, iar pe strada mea rasare soarele dupa o zi innorata. You’re the straw to my berry, Niall James Horan.
            Acestea fiind spuse, Jessie si Karin s-au apropiat de ei cu verighetele, iar imediat ce parintele a rostit cuvintele mult asteptate de toti, cei doi si-au pus unul altuia semnul iubirii lor eterne.
            Buzele lor s-au unit destul de timid, dar puteam vedea artificii imaginare izbucnind la atingerea lor. In capul meu erau numai inimioare in jurul lor. Am vazut un zambet urias din partea lui Niall in momentul in care s-au departat unul de altul, iar apoi a luat-o pe Ellie de brat, indreptandu-se cu ea spre iesirea din biserica.
            Si noi ceilalti (domnisoarele si cavalerii de onoare) am mers dupa ei. Primul grup care i-a urmat pe Ellie si Niall a fost cel format de catre Karin si Louis, urmat de: Jessie si Liam, Robin si Zayn, iar ultimul, eu cu Harry.
            Pana am iesit din biserica aplauzele nu au incetat, fiecare bucurandu-se pentru proaspetii casatoriti. Afara, cand ne-am oprit din mers, am fost opriti de un fotograf care ne-a facut o poza in fata bisericii.
            Peste aproximativ o ora eu, Ellie si Robin ajunsesem la localul unde se tinea petrecerea mirilor. Nu era ceva extravagant. Norocul nostru era ca gasisem un restaurant care sa aiba o terasa destul de mare si incapatoare pe nisip. Defapt, nu era pe nisip. Era montata pe nisip, din moment ce sub pantofii mei se afla o marmura superba. Terasa era orientata spre mare iar totul era de culoare alba. Aveam impresia ca sunt in paradis.
            Imediat ce am ajuns la local, Ellie l-a si localizat pe Niall, iar acesta pe ea din moment ce amandoi s-au prins intr-o imbratisare.Nu mai spun de Robin, care a fost surprinsa de un sarut din partea lui Ethan, iar apoi a fost condusa de catre acesta la locul care ii era adresat.
            M-am pomenit uitandu-ma dupa Jamie, care nu parea sa fie de gasit. Am incercat sa dau de el printre invitati, dar nu l-am gasit. Ochii mi s-au aruncat pe plaja, unde imediat am recunoscut acea silueta masculina care se plimba. Era Jamie, iar de la distanta nu era in toane bune.
            Imediat ce picioarele mele au facut contact cu nisipul mi-am dat seama ca nu era o idee prea buna de a purta tocurile, asa ca m-am descaltat. Nisipul fierbinte isi facea drum printre degetele mele, in timp ce eu alergam dupa  Jamie. Nu batea vantul, dar cu fiecare pas care il faceam rochia imi flutura, iar fiecare fir de par salta in sus.
            Eu: Jamie, ce s-a intamplat?
            Jamie: Scuze, Emma. Doar ca.. nu prea pot sta pe acolo. Pur si simplu sunt prea multe relatii incurcate si..inima mea o ia razna..
            Am oftat, pentru ca il intelegeam perfect pe Jamie. L-am imbratisat, mangaindu-l compatimitor pe spate.
            Eu: Hei, suntem in chestia asta impreuna. Ai uitat?
            Jamie: Nu, nu am uitat. Doar ca se pare ca tu te descurci mai bine decat mine.
            Eu: Nu fi atat de sigur!
            Am ras usor, iar apoi am incercat sa ii ridic moralul lui Jamie. Dupa cateva minute l-am prins pe acesta de mana, si l-am luat cu mine inapoi la ceilalti. Primii pasi pe acea marumura rece mi-au facut tot corpul sa se cutremure, asa ca mi-am pus din nou pantofii in picioare.
            Mi-am aruncat privirea prin sala, incercand sa indentific unde se afla fiecare. Majoritatea dansau, iar apoi am inceput sa ma uit dupa Zayn. Am vazut ca vorbea cu Naomi la masa lor, iar apoi aceasta s-a ridicat de la masa, luandu-si si poseta dupa ea.
            Zayn a observat ca vazusem acea faza, asa ca mi-a zambit bland. I-am intors si eu zambetul iar apoi am simtit cum Jamie m-a imbratisat de la spate. Ma bucuram ca se simtea mai bine.
            Eu: Esti ok?   
            Jamie: Se poate zice..
            Eu: Incearca sa il cenzurezi pe Ethan si totul v-a fi bine.
            Jamie: Emma, tu ai putea sa il cenzurezi pe Zayn?
            Ramasesem fara cuvinte. Nu stiam ce sa ii raspund. Nu stiam ce sa ii zic sau care era adevaratul meu raspuns.
            Jamie: Asa ziceam si eu..
            M-am desprins din imbratisarea lui iar apoi m-am indreptat spre balustrada terasei. Privirea imi era indreptata spre mare si spre minunatul apus. Defapt, incetul cu incetul incepeam sa observ fiecare stea in parte. Felinarele de pe terasa au fost aprinse unul cate unul. Pe fundal a fost pusa o melodie lenta, iar apoi am simtit mainile cuiva pe umarul meu.
            Jamie: Scuze pentru ceea ce am zis mai devreme..
            Mi-a zambit, iar apoi mi-a intins mana pentru a-i accepta dansul. I-am prins mana, iar apoi m-am lasat purtata de melodie. Jamie m-a invartit odata, iar imediat m-am pomenit ca in fata mea era Niall.
            Eu: Oh, hei Niall. Felicitari! Casa de piatra! Sper sa fiti fericiti impreuna.
            Niall: Multumim, Emma!
            Eu: Sa ma chemati si la botez!
            Amandoi am ras, iar apoi Niall m-a mai invartit odata. Stiam ca de data asta ma voi trezi in bratele altcuiva, iar apoi mi-am simtit inima sarind putin in sus cand am vazut ca persoana cu care dansam era Zayn.
            Mainile lui erau asezate atat de fin pe corpul meu incat aveam impresia ca eram atinsa de puf. Sutele de amintiri dintre noi si-au facut aparitia in capul meu si imi venea sa plang. Chiar daca nu mai era nimic intre noi in acel moment, vroiam sa profit de fiecare picatura din viata mea. Zayn m-a invartit, la fel cum au facut si celelalte perechi. Stiam ca in momentul in care ma voi intoarce spre locul in care fusese Zayn, avea sa fie altcineva. Momentul meu perfect se sfarsise.
            Surprinderea cea mare a fost ca in momentul in care ajunsesem in aceeasi pozitie in care fusesem si acum cateva secunde, l-am vazut tot pe Zayn. Mainile lui s-au asezat la locul lor, doar ca de data asta erau putin mai apasate pe corpul meu.
            Pana la sfarsitul melodiei, am dansat in continuare cu Zayn, noi si mirii fiind singurii care nu isi mai schimbau partenerii. Imediat ce melodia s-a sfarsit, Zayn  si-a luat mainile de pe corpul meu. Ochii lui m-au examinat din cap pana in picioare, iar apoi m-am intors cu spatele la el. Capul imi era plin de amintiri, iar stomacul meu exploda de emotii. Tot ceea ce vroiam era sa fiu departe de el, departe de oricine altcineva.
            Am iesit de pe terasa, indreptandu-ma spre restaurant. Din cate vazusem, la barul de pe terasa nu aveau lichior de cirese, asa ca singura mea speranta se afla in restaurant.
            M-am asezat la barul acestuia, iar imediat ce am mentionat bautura dorita a si fost pusa in fata mea.
            Zayn: Pot avea si eu un pahar de lichior de cirese?
            Barmanul i-a zambit, iar apoi in fata lui a aparut acel pahar. Nu vroiam sa ma uit spre el, pentru ca stiam ca nu voi face altceva decat rau cu mana mea. Barmanul plecase in magazie probabil, din moment ce eu si Zayn am ramas singuri in restaurant.
            Linistea deplina a fost sparta in momentul in care Zayn a scos primele sunete, lucru care m-a facut sa ma sperii putin.
            Zayn: You’re beautiful.
            Nu stiu daca era starea mea de vina, sau lichiorul de cirese, dar acea fraza m-a facut sa ma ridic de pe scaun, indreptandu-mi privirea spre Zayn.
            Eu: Stii ceva? Trebuie sa te opresti din toate lucrurile astea! Inceteaza sa imi mai faci asemenea complimente!
            Zayn s-a ridicat si el de pe scaun, fiind acum in fata mea. Din privirea lui imi dadeam seama ca avea sa iasa o cearta cam serioasa de aici.
            Zayn: Ce naiba? Acum nu mai accepti nici complimente?!
            Eu: Normal ca le accept! Doar ca Naomi are nevoie de ele mai mult decat mine!
            Zayn: Asta inseamna ca esti geloasa?
            Eu: Serios? Geloasa? Pe cine?
            Zayn: Pe Naomi!
            Eu: Dar tu esti cumva gelos pe Jamie?
            Am pufnit amandoi, lasandu-ne privirile sa se desparta unele de altele. In momentul in care mi-am indreptat privirea din nou spre Zayn, am vazut ca el era deja cu ochii spre mine.
            Zayn: Recunoaste. Inca tii la mine. Doar ca esti prea incapatanata sa recunosti asta.
            Eu: S-o crezi tu! Plus ca nu sunt singura incapatanata, din cate imi aduc aminte Mr. Malik!
            Probabil aia era cea mai mare minciuna care o zisesem in acea noapte. Mi s-a rupt inima in momentul in care m-a pus sa ii mai zic odata acel lucru, de data asta cerand sa ma uit direct in ochii lui.
            Em: „Haide, doar esti o actrita. Poti mima si asta.”
            Am tras aer in piept, m-am incurajat in gand, iar apoi am dat drumul la gura:
            Eu: Am trecut mai departe.
            Zayn: Cat de departe?
            Eu: Cat de departe ai trecut si tu. Poate mai mult.
            Zayn si-a lasat privirea in jos, uitandu-se la podeaua de marmura. Probabil aceea fusese cea mai lunga convorbire care am avut-o amandoi de cand m-am intors in Londra. Privirea lui s-a intors inapoi asupra mea, si credeam ca imi numara fiecare geana si spranceana, din moment ce era atat de tare afundat in ganduri.
            M-am intins dupa paharul meu de lichior de cirese, din care am luat o gura. Imediat ce mi-am pus paharul pe bar si mi-am intors capul spre Zayn, am simtit cum buzele lui s-au lipit de ale mele. Mainile lui s-au asezat pe fata mea, iar apoi am simtit cum si-a tras corpul mai aproape de-al meu.
            Eram surprinsa din cap pana in picioare dar, in acelasi timp eram bucuroasa. Prea bucuroasa. I-am raspuns la sarut, iar apoi buzele lui s-au dezlipit de ale mele. Se uita direct in ochii mei, si ma mangaia usor pe fata.
            Zayn: God, how much I missed that.
            Ne-am sarutat din nou, de data aceasta eu punandu-mi manile dupa gatul lui, fiind mult mai aproape de el.
            Prea multe evenimente miraculoase se intamplasera astazi. Aveam impresia ca viata mea se transformase din nou in puf roz. Totul era perfect, fiecare pieasa din puzzle-ul vietii mele era la locul ei. Imi lipsise prea mult sa fiu sarutata de Zayn, asa ca imi doream ca acel sarut sa nu se mai termine niciodata. 

1 comment:

  1. i want more!acest FF e ca un drog pentru mine ! Gosh sunt fanul tau numarul uno!

    ReplyDelete